Bolojan pune presiune pe administrația locală: reforma devine inevitabilă fără eficiență
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm administrațiilor locale, avertizând că menținerea actualei structuri administrative depinde direct de capacitatea acestora de a deveni mai eficiente și mai performante. În lipsa unor schimbări reale, reducerea numărului de comune prin comasări sau fuziuni va deveni o soluție inevitabilă în următorii ani.
Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a 29-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, unde premierul a subliniat că perioada actuală reprezintă un moment critic pentru administrația publică locală. Potrivit acestuia, nu este vorba despre o decizie politică punctuală, ci despre o realitate impusă de constrângerile economice și bugetare ale statului.
Ilie Bolojan a explicat că există o fereastră limitată de timp în care administrațiile locale pot demonstra că actualele structuri pot funcționa mai bine, cu cheltuieli mai mici. În cazul în care acest obiectiv nu va fi atins, după următorul ciclu electoral ar putea fi inițiate reforme administrative ample, care să vizeze reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale.
Premierul a recunoscut dificultățile cu care se confruntă primăriile, în special cele din mediul rural, unde resursele financiare sunt reduse. Cu toate acestea, a atras atenția că România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, iar corectarea acestuia limitează drastic posibilitatea Guvernului de a crește transferurile financiare către autoritățile locale.
În sprijinul poziției sale, șeful Executivului a prezentat o comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene. În România, aproximativ 80% din fondurile utilizate de administrațiile locale provin din transferuri de la bugetul de stat, în timp ce media europeană este de aproximativ 50%. Această dependență ridicată reduce autonomia locală și pune presiune constantă pe bugetul central.
Un alt aspect important evidențiat de premier vizează cheltuielile cu salarizarea. În majoritatea statelor UE, acestea sunt acoperite din venituri proprii, obținute din taxe și impozite locale. În România, însă, aceste venituri acoperă doar un sfert din cheltuielile salariale, diferența fiind suportată de bugetul de stat.
Mesajul premierului este unul clar: fără reforme interne și fără creșterea eficienței administrative, restructurarea administrativ-teritorială va deveni o consecință inevitabilă a realităților economice.
