Raport al Camerei Reprezentanților din SUA: UE ar fi exercitat presiuni sistematice asupra platformelor online, cu impact asupra libertății de exprimare la nivel global

Un raport al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților din Statele Unite susține că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, ar fi construit în ultimul deceniu un mecanism structurată și constant de presiune asupra marilor platforme online, cu efecte care s-ar extinde dincolo de spațiul comunitar și ar afecta inclusiv libertatea de exprimare a cetățenilor americani din Statele Unite.

Documentul, intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States”, este un Interim Staff Report publicat miercuri, 3 februarie 2026. Autorii precizează că investigația analizează „modul și măsura în care legi, reglementări și hotărâri judecătorești străine” influențează companiile tehnologice să restricționeze conținut și discurs în Statele Unite. Potrivit raportului, în urma citațiilor oficiale emise de comitet, platformele vizate au transmis mii de documente interne și corespondențe relevante.

România, studiu de caz central

Raportul alocă un capitol distinct proceselor electorale, identificând România drept principalul studiu de caz. Documentul susține că TikTok ar fi fost supus celor mai intense presiuni în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, după ce Curtea Constituțională a României a anulat primul tur de scrutin, ca urmare a unor acuzații formulate de serviciile de informații privind existența unei presupuse campanii coordonate pe platformă în favoarea candidatului Călin Georgescu.

Autorii afirmă că, în răspunsurile transmise Comisiei Europene, TikTok ar fi arătat că „nu a identificat și nici nu i-au fost prezentate dovezi” care să confirme existența unei „rețele coordonate de 25.000 de conturi”, element descris drept acuzația-cheie a autorităților. Raportul susține că documente interne ale platformei ar contrazice narațiunea publică și prezintă cazul României ca punctul culminant al presiunilor politice exercitate asupra moderării conținutului în context electoral.

Poziția TikTok privind lipsa dovezilor

Potrivit raportului, echipa internă TikTok responsabilă cu analiza amenințărilor informaționale nu ar fi fost de acord cu evaluarea potrivit căreia ar fi existat o operațiune coordonată din Rusia. Platforma ar fi identificat trei operațiuni coordonate în perioada electorală, însă „niciuna” nu ar fi avut origine rusă.

De asemenea, la 28 noiembrie 2024, TikTok ar fi informat un regulator român despre activități suspecte legate de posibile materiale de promovare politică plătită nedeclarată, fără a le corela cu Rusia. Raportul face referire și la informații apărute în spațiul public potrivit cărora finanțarea campaniei respective ar fi fost atribuită Partidului Național Liberal, pe baza unor date invocate ca provenind de la autoritatea fiscală.

Documentul subliniază că rezultatele scrutinului anulat nu au fost restabilite, iar în mai 2025, în urma alegerilor reluate, președinția României a fost câștigată de candidatul descris de autori drept „susținut de establishment”.

Presiuni ale Comisiei Europene și investigația DSA

Raportul afirmă că, la 29 noiembrie 2024, Direcția Generală CONNECT din cadrul Comisiei Europene a convocat discuții privind moderarea conținutului politic asociat României, solicitând informații despre eventuale modificări ale „proceselor, controalelor și sistemelor” utilizate de TikTok pentru identificarea așa-numitelor „riscuri sistemice”.

Potrivit documentului, TikTok ar fi comunicat că va limita temporar conținutul care include termeni precum „lovitură de stat” și „război” pentru o perioadă de 60 de zile, ca măsură de reducere a riscului de „narațiuni dăunătoare”. Raportul susține însă că aceste măsuri ar fi fost considerate insuficiente de Comisia Europeană.

La 17 decembrie 2024, Comisia ar fi deschis o investigație formală împotriva TikTok în temeiul Digital Services Act (DSA), iar în februarie 2025 ar fi solicitat o întâlnire cu echipa de produs a platformei, vizând politicile privind comportamentul înșelător și eficiența măsurilor de atenuare.

Solicitări informale ale autorităților române

Un alt aspect central al raportului îl constituie presupusele solicitări formulate de autorități române pentru eliminarea conținutului în afara procedurilor formale prevăzute de DSA. Potrivit documentului, TikTok ar fi semnalat Comisiei că a fost reticent față de această „abordare foarte informală”, invocând riscuri de influență politică și de eliminare nejustificată a conținutului legal, inclusiv a discursului politic.

Raportul menționează cereri de eliminare motivate de caracterul presupus „lipsit de respect” sau „insultător” al unor materiale la adresa PSD. Între primul tur și anularea alegerilor, solicitările ar fi devenit mai ample, incluzând cereri de eliminare a tuturor materialelor care conțineau imagini cu Călin Georgescu. Autorii notează că TikTok ar fi refuzat eliminarea unor postări, invocând protejarea libertății de exprimare.

Eliminări cu efect extraterritorial

Raportul descrie și un episod în care, în urma unei hotărâri judecătorești românești, TikTok ar fi aplicat geo-blocarea anumitor materiale, în timp ce autoritatea electorală ar fi susținut că decizia ar trebui să producă efecte și în afara României. Este citată inclusiv o formulare atribuită Serviciului Român de Informații, potrivit căreia, deși accesul a fost blocat în România, conținutul a rămas vizibil „în alte state”.

Autorii consideră că astfel de solicitări de eliminare la nivel global depășesc competențele jurisdicționale naționale și pot încălca suveranitatea altor state, fiind prezentate ca exemple ale efectelor extraterritoriale ale reglementărilor europene.

Fact-checkeri și ONG-uri

În capitolul dedicat alegerilor, raportul susține că un „sistem de răspuns rapid” permite fact-checkerilor aprobați de Comisia Europeană să transmită solicitări prioritare de eliminare a conținutului înainte și după scrutinuri. Autorii afirmă că aceste organizații ar fi ideologic orientate și lipsite de neutralitate politică.

În cazul României, este menționat Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media, despre care raportul afirmă că este finanțat de UE și că ar fi transmis TikTok sute de cereri de eliminare în zilele următoare primului tur. De asemenea, este invocată activitatea organizației Funky Citizens, care ar fi semnalat cel puțin 334 de videoclipuri în perioada noiembrie–decembrie 2024, dintre care 153 ar fi fost eliminate la nivel global.

Concluzii

În ansamblu, raportul susține că presiunile exercitate de instituțiile europene ar fi determinat platformele online să își adapteze politicile de moderare la nivel global, cu un impact direct asupra libertății de exprimare a utilizatorilor americani. Cazul României este prezentat drept un exemplu relevant de escaladare a intervențiilor asupra platformelor în perioade electorale.

Autorii afirmă că multe dintre aceste interacțiuni s-au desfășurat în afara atenției publice și au devenit vizibile abia în urma investigației comitetului. Scopul declarat al raportului este de a informa legiuitorii americani cu privire la posibile inițiative legislative menite să protejeze libertatea de exprimare online în Statele Unite.

În concluzie, documentul reiterează ideea că Digital Services Act ar fi fost utilizat ca instrument pentru impunerea unei moderări mai agresive a conținutului, inclusiv prin mecanisme electorale și solicitări cu impact extraterritorial, iar situația din România este prezentată ca un precedent semnificativ în acest sens.