Primăriile se mobilizează împotriva reformei Guvernului: administrația locală amenință cu greva generală
Administrația publică locală intră într-o etapă de confruntare directă cu Guvernul, pe fondul reformei administrative anunțate de Executivul condus de Ilie Bolojan. Sute de primari din întreaga țară au anunțat că vor participa la discuții față în față cu premierul, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, organizată la Palatul Parlamentului. Întâlnirea are loc într-un climat tensionat, marcat de avertismente clare din partea edililor, care susțin că, în lipsa unor modificări substanțiale ale proiectului, vor declanșa o grevă generală la nivelul administrațiilor locale.
Primul pas al protestului este deja stabilit. Marți, peste 1.300 de comune vor intra într-o grevă de avertisment, programată între orele 10:00 și 12:00, exact în intervalul în care este planificată întâlnirea cu premierul. Această sincronizare este considerată de reprezentanții administrației locale un semnal de alarmă menit să atragă atenția asupra efectelor pe care reforma le-ar putea avea asupra funcționării comunităților.
Tensiunea a crescut semnificativ după ce Plenul Asociației Comunelor din România a decis, în unanimitate, să sesizeze Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Primarii invocă încălcarea principiului autonomiei locale și susțin că măsurile promovate de Guvern limitează capacitatea administrațiilor de a-și gestiona resursele și personalul în funcție de nevoile reale ale comunităților.
Reforma administrativă, miza conflictului
Proiectul de lege pregătit de Executiv vizează reorganizarea administrației centrale și locale, fiind considerat de Guvern o măsură necesară pentru reducerea cheltuielilor publice. Conform documentului, primăriile vor fi obligate să reducă numărul de posturi, inclusiv în cadrul polițiilor locale.
Planul prevede o diminuare de până la 30% a numărului maxim de posturi din unitățile administrativ-teritoriale, cu limita ca nu mai mult de 20% dintre posturile ocupate în prezent să fie desființate. După adoptarea legii, prefecții vor avea un termen de 20 de zile pentru a comunica fiecărei primării noua schemă de personal.
Primarii avertizează însă că, în special în comunele mici, aceste reduceri vor duce la blocaje administrative și la scăderea calității serviciilor publice. În multe localități, spun edilii, personalul este deja insuficient, iar diminuarea acestuia va face imposibilă îndeplinirea tuturor atribuțiilor legale.
Finanțarea, un punct critic
Nemulțumirile administrațiilor locale sunt amplificate de schimbările anunțate în sistemul de finanțare. Guvernul a decis să renunțe la fondurile de compensare acordate primăriilor care ajung în dificultate financiară, măsură care, în opinia edililor, va afecta grav localitățile cu venituri reduse.
Anterior, primăriile beneficiau de 63% din cotele de TVA și din impozitul pe venit colectat la nivel local. Noua formulă reduce aceste alocări, Executivul argumentând că veniturile suplimentare rezultate din majorarea taxelor locale trebuie să rămână la nivel local și să fie direcționate către investiții.
În practică, susțin primarii, gradul de colectare este scăzut în numeroase comunități, iar lipsa fondurilor riscă să ducă la imposibilitatea plății utilităților sau chiar la suspendarea unor servicii esențiale. Conflictul dintre Guvern și administrația locală se conturează astfel ca unul de durată, cu implicații serioase pentru funcționarea statului.
