Parlamentul a aprobat dislocarea temporară a unor capabilități militare americane la baza Mihail Kogălniceanu
Parlamentul României a aprobat miercuri scrisoarea transmisă de președintele Nicușor Dan referitoare la dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente și forțe militare americane. Decizia a fost adoptată după analizarea solicitării venite din partea șefului statului, formulată pe baza propunerilor înaintate de Guvern și discutate anterior în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Senatorii și deputații au votat documentul transmis de președintele României, care solicită încuviințarea Parlamentului pentru aprobarea unor propuneri formulate de prim-ministrul României. Procedura este realizată în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul (2) din Legea nr. 291/2007, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Înainte de a fi trimis Parlamentului, subiectul a fost analizat în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 11 martie 2026. Ulterior, documentul a fost înaintat Legislativului pentru aprobare, conform procedurilor legale privind dislocarea pe teritoriul României a unor forțe armate străine.
Rezultatul votului din plenul Parlamentului a arătat o susținere largă pentru această măsură. Astfel, 272 de parlamentari au votat „pentru”, 18 s-au pronunțat „împotrivă”, iar cinci s-au abținut. Majoritatea clară a voturilor favorabile reflectă sprijinul politic pentru consolidarea cooperării militare dintre România și Statele Unite.
Înainte de votul final, solicitarea a fost analizată de comisiile pentru apărare ale Camerei Deputaților și Senatului. Membrii acestor comisii au aprobat, cu majoritate de voturi, hotărârea care permite prezența temporară în România a unor capabilități militare americane. Potrivit documentului transmis de președintele României, aceste capabilități urmează să fie desfășurate la baza militară de la Mihail Kogălniceanu pentru o perioadă determinată.
Pe ordinea de zi a Parlamentului s-a aflat și o informare transmisă de șeful statului, de care Legislativul a luat act. Informarea face referire la aprobarea intrării și staționării în România a Forței de reacție NATO, cunoscută sub numele de Allied Reaction Force (ARF). De asemenea, documentul prevede și posibilitatea tranzitării teritoriului național de către această structură militară.
Scopul acestor măsuri este pregătirea și, dacă va fi necesar, desfășurarea unor operațiuni militare pe parcursul anului 2026. În același timp, documentul prevede și mandatarea ministrului apărării naționale pentru a aproba eventuale modificări în structura sau componența acestei forțe, în funcție de actualizările de planificare transmise de NATO.
În cadrul dezbaterilor din Parlament, senatoarea Nicoleta Pauliuc a prezentat documentația analizată anterior de membrii comisiilor de apărare. Ea a explicat că parlamentarilor li s-a solicitat să aprobe prezența unor capabilități militare americane la baza Mihail Kogălniceanu, capabilități care vor fi desfășurate pentru o perioadă limitată.
Pauliuc a subliniat că documentul studiat de parlamentari este clasificat, ceea ce înseamnă că detaliile complete nu pot fi făcute publice. Totuși, ea a confirmat că informațiile comunicate de președintele României în spațiul public se regăsesc în hotărârea analizată și aprobată de Parlament.
„Este un document clasificat pe care l-am analizat și dezbătut în cadrul comisiilor. În baza acestuia a fost luată decizia de aprobare. Pot confirma că elementele prezentate de președintele Nicușor Dan se regăsesc în documentul care a stat la baza votului”, a declarat senatoarea.
Aceasta a mai precizat că echipamentele și capabilitățile militare americane care vor fi relocate la baza Mihail Kogălniceanu au un rol defensiv. Potrivit explicațiilor oferite, desfășurarea lor are ca obiectiv întărirea securității și capacității de apărare în regiune, în acord cu angajamentele României în cadrul NATO.
Hotărârea adoptată de Parlament reprezintă un nou pas în consolidarea cooperării militare dintre România și Statele Unite, precum și în întărirea rolului României pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.
