Guvernul pregătește o reformă extinsă a pensiilor speciale: Bolojan anunță schimbări pentru toate categoriile
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Executivul va continua procesul de reformă a pensiilor speciale prin modificări legislative care vor viza toate categoriile beneficiare, nu doar magistrații. Declarația vine în contextul în care Curtea Constituțională a României (CCR) a respins obiecția de neconstituționalitate privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, permițând trimiterea acesteia la promulgare.
Într-o intervenție la Digi24, șeful Guvernului a explicat că reforma trebuie să aibă un caracter general și coerent. Potrivit acestuia, există mai multe sisteme în care pensionarea este posibilă la 50–52 de ani, deși beneficiarii sunt încă în deplinătatea capacităților fizice și intelectuale. În plus, în unele cazuri, pensia ajunge la nivelul ultimului salariu, situație care alimentează nemulțumirea publică.
„Nu este vorba doar despre o problemă de echitate, deși inechitățile sunt evidente și au generat o scădere a încrederii în instituțiile statului. Este și o chestiune de sustenabilitate bugetară și de funcționare sănătoasă a economiei”, a afirmat premierul.
Ilie Bolojan a subliniat că România se confruntă cu un dezechilibru demografic major. Generațiile numeroase care urmează să iasă la pensie, estimate la 350.000–400.000 de persoane, nu pot fi înlocuite de generațiile mai mici care intră pe piața muncii, de 150.000–250.000 de persoane. În acest context, menținerea unor vârste reduse de pensionare în anumite sisteme publice riscă să creeze blocaje administrative și lipsă de personal calificat.
Premierul a anunțat că în luna martie Guvernul va prezenta un pachet de proiecte legislative care să transpună principiile validate de CCR. Aceste modificări vor face parte dintr-un program mai amplu de reformă administrativă, menit să corecteze dezechilibrele și să asigure stabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.
Decizia CCR a venit după cinci amânări succesive și după analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Respingerea acesteia confirmă constituționalitatea legii privind pensiile magistraților și creează cadrul juridic pentru continuarea reformei.
Prin acest demers, Executivul urmărește nu doar ajustarea unor privilegii, ci și consolidarea sustenabilității financiare și a echității sociale, într-un context economic și demografic tot mai complex.
