S&P Global Ratings păstrează ratingul României la „BBB minus/A-3” și menține perspectiva negativă
Agenția internațională de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat vineri ratingul României pentru datoria pe termen lung și scurt la nivelul „BBB minus/A-3”, menținând perspectiva negativă. Decizia reflectă provocările economice interne, dar și efectele externe care influențează stabilitatea fiscală și capacitatea țării de a-și onora obligațiile financiare.
Potrivit raportului agenției, chiar dacă ritmul de creștere economică încetinește și prețurile la combustibili au fost afectate de războiul din Orientul Mijlociu, coaliția guvernamentală de la București este așteptată să facă progrese în implementarea măsurilor fiscale planificate, care vizează reducerea deficitului bugetar general la 5,5% din PIB până în 2027, față de 9,4% în 2024.
S&P subliniază că, deși există divergențe între partidele din coaliție asupra anumitor măsuri, principalele decizii de consolidare fiscală — inclusiv creșterea TVA și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public — sunt deja în aplicare. Agenția estimează că economia României va înregistra aproape o stagnare în 2026, din cauza combinării efectelor consolidării fiscale, erodării salariilor reale și creșterii costurilor la energie, care limitează consumul privat.
Ratingul „BBB minus” reprezintă cel mai scăzut nivel de investment grade, situând România la un pas de categoria „junk”, ceea ce implică un risc moderat pentru investitori. Perspectiva negativă indică o posibilă revizuire în scădere a ratingului dacă Guvernul nu va reuși să atingă obiectivele de consolidare fiscală.
S&P Global Ratings utilizează o scară de la AAA, nivelul cu risc minim de credit, până la D, în situația incapacității de plată. Fiecare rating poate fi însoțit de o perspectivă pozitivă, stabilă, negativă sau în revizuire, oferind investitorilor indicii asupra evoluției posibile a riscului de credit.
Menținerea ratingului survine într-un context economic dificil pentru România, caracterizat de presiuni inflaționiste, tensiuni geopolitice și necesitatea adoptării unor politici fiscale stricte care să asigure echilibrul între stabilitatea finanțelor publice și protecția consumatorilor.
